Cel mai important lucru in viata unui om este fericirea sa. Acest sentiment iti comfera o stare de confort si buna dispozitie necesara atat starii afective cat si starii de sanatate a organismului. Cu cat starea de fericire este mai costanta in viata unui om, cum atat acel om se regaseste pe sine si se integreaza mai bine in societate. Dar acum hai sa analizam putin cum poate fi adusa si intretinuta fericirea in viata unui om. Vom descoperii ca exista doua stari distincte de fericire : 1. fericire instantanee si de putina durata, carte de cele mai multe ori este indusa de realizarea unor dorinte, vise si lucruri legate de lumea materiala. 2. fericire de lunga durata, trainica si bazata pe cunoasterea aprofundata a sentimentului, care este produsa de implinirea pe linie spirituala si este alimentata continuu de iubirea neconditionata oferita de Dumnezeu.
In primul caz in care starea de fericire este de scurta durata, dar poate atinge uneori cote inalte si care este cauzata de impliniri de ordin material, vom vedea ca este de cele mai multe ori nociva datorita starii de stres pe care o induce organismul prin cantitatea de adrenalina ridicata. Aceasta stare survine instantaneu, iar dupa ce subictul se plictiseste sau intra in rutina cu acel obiect obtinut sau cu acea stare emotionala in urma careia s-a produs fericirea, doreste altceva si mai si, devenind iarasi nemultumit si trist ca nu poate avea tot ce-si doreste. Trecand succesiv prin stari opuse de bucurie si de tristete excesive, omul supus astfel la un stres indelungat, va ceda nervos si va da vina pe sorta pentru tot ceea ce i se intampla.
In cel de-al doilea caz, in care fericirea survine in urma unui proces lent si indelungat de autocunoastere de sine si de impacare cu Dumnezeu - Tatal, vom observa ca starile de stres vor disparea, iar linistea si siguranta se vor alatura starii de fericire creata de impacarea cu tot ce ne inconjoara. Fericirea aceasta datorata sentimentului de implinire si de regasire de sine ca fiind fiiul Celui ce a creat totul, este cel mai nobil sentiment, deoarece se bazeaza pe altruismul omului, recunoscator pentru tot ce primeste de la divinitate. Daruind din prea-plinul inimii tale poti impartii din fericirea ta celor de langa tine. Daruind un zambet unui copil speriat si o mangaiere unui batran obosit, o vorba buna parintelui care este ingrijorat, sau un sfat bun copilului tau, vei observa ca vei primii intotdeauna inmiit mai mult de la divinitate, dar de ordin spiritual. Astefel inima ta nemai fiind supusa la incercari stresante, ci fiind cea care isi revarsa din prea-plinul sau, va exulta de fericire. Incetul cu incetul vei observa ca vei fi recunoscator pentru tot ce ti se intampla, ca ai un rost bine definit in "Marele Plan Divin", ca esti util si deci starea de fericire este constanta in viata ta. Nu vei mai resimtii micile sau marile pierderi de ordin material atat de acut ca inainte, deoarece sti ca orice lucru material este efemer si iti este dat in administrare pentru a invata ceva. Chiar si corpul nostru ne este "dat" in administrare pentru a invata sa traim cuvincios si moderat, pentru al innobila ca pe un templu sfant in care Il putem ruga pe Tatal ceresc sa locuiasca alaturi de noi. Doar astfel putem fi intradevar indepliniti din toate punctele de vedere si in acelasi timp placuti de Dumnezeu, care ne va da multe alte daruri spirituale pentru a fi cat mai fericiti si mai aproape de El. Odata cunoscand acest sentiment sublim si odata inoculat in inima, nu vei mai dorii sa revi la viata anosta si plina de neprevazut de dinnainte. Vei deveni o oglida speciala in care Dumnezeu - Tatal isi va revarsa iubirea Sa neconditionata, reflectandu-Se pe Sine.
Deci este la indemana voastra sa alegeti ceea ce doriti pentru a putea fi fericiti cu adevarat ! Alegeti cu inima si calauziti de Duhul Sfant si nu veti regreta ! ALEGETI FERICIREA SI VETI FI FERICITI !!!

Dumnezeu ne-a creat " Liberi " ! Apoi, ne-a dat in administrare cea mai frumoasa gradina din univers. Dar noi, oamenii am ales sa fim " SCLAVI " ! Sclavi ai pacatului si partasi impreuna cu Lucifer, ai razboiului cosmic dintre bine si rau. Inca inainte de existenta omului, in Univers exista conceptul de "bine si rau", deoarece atunci cand Dumnezeu a creat pe Adam si pe Eva, Le-a interzis sa consume din fructele arborelui "cunoasterii binelui si raului". De ce ? Pentru ca omul, fiind o creatie inca cruda, necoapta d.p.d.v. spiritual, nu putea discerne asa cum trebuie intre notiunea de "bine" si cea de "rau". Dar, asa cum am vazut el, omul, a ales sa fie sclavul acestei forte divine care separandu-se de Dumnezeu Creatorul si prin viclesuguri bine ticluite, a reusit sa atraga de partea sa o trime din entitatile universului. Dumnezeu insa, a avut in vedere un plan de salvare a creatiei Sale (Omul), plan care poate sa ne scape de aceasta sclavie a pacatului, prin recapatarea "cetateniei" de locuitor al " IMPARATIEI CERESTI ", alaturi de Unicul Creator, prin simpla formalitate de cerere de "repatriere" in Rai. Dar, odata cu aceasta formalitate de a cere intoarcerea "acasa", si implicit de a devenii LIBER, omul trebuie sa accepte Legile acestei noi locatii, Legi care stau la baza constituirii universului si perfectei desfasurari specifice vietii vesnice. Odata cu cererea trimisa catre Creator, se va cerceta sufletul petitionarului, iar daca cererea este onesta si sincera, se va da un raspuns conform cu Statul Ceresc. Daca raspunsul intarzie uneori, este din cauza nehotararii sau a neincrederii in solutionare a noastra, din cauza necunoasterii naturii noastre divine si din atasarea prea mare de cele lumesti. Cealalta problema care trebuie lamurita pentru a intelege de ce omul nu se integreaza perfect in acest imens habitaclu in care i sa dat sa vietuiasca, este lipsa "transferului" liber al energiilor divine. Pentru a intelege acest fenomen de transfer intre Creator si Creatiune, voi da ca exemplu principiul vaselor comunicante. tot ce exista in Univers, de orice natura ar fi, primeste energie vitala de la Creator, fie ca cere, fie ca nu. Aceasta energie hraneste si dezvolta celula primordiala ( caramida ce sta la baza structurilor universului ), transformand-o perpetum si obligand-o sa transfere energiile prelucrate (intrebuintate si transformate in alte forme de energie, din care s-au stors informatiile utile primite de la sursa), catre alte celule care la randul lor proceseaza aceste asa zise reziduri, transformandu-le in materie prima pentru realizarea altor energii. Deci fluxul nu poate fi intrerupt, iar transferul de la Creator catre Creatiune nu poate fi niciodata oprit. Noi, oamenii, nu putem opri acest transfer, dar unii il incetinesc in detrimentul lor. Cu ajutorul Intelepciunii Divine, putem imbunatatii procesul de transfer (initial perturbat de catre fortele oculte), prin deschiderea totala catre Creator si prin acordarea intregii noastre fiinte la Unica Sursa de "hrana spirituala" - energie, care odata procesata de organismul nostru, va lua calea catre alimentarea altor "motoare" de transformare in energii specifice universului, atat de variat si diversificat. La nivel planetar, Terra consuma imense energii, care dupa procesul de transfer se reintorc intr-un ciclu perpetuu pentru a lua diverse cai spre alte corpuri ceresti. Procesul acesta nu poate fi intrerupt niciodata. Insa, interventia nociva a fortelor contrarii (ale intunericului), pentru a tine in sclavie vituitoarele acestei planete - Terra - incetineste acest transfer prin diferite metode de intocsicare si poluare atat la nivel fizic, cat si la nivel psihic. Antidotul impotriva acestei maladii de incetinire a transferului cu Sursa ( Dumnezeu ), este deschiderea totala catre energiile benefice ( Lumina calauzitoare a Duhului Sfant ) si cererea neintarziata de repatriere a noastra prin intermediul Fiiului jertfit in numele eliberarii din jugul sclaviei - Domnul Isus Christos. Curaj ! Domnul este cu noi ! AMIN !

Da. ma simt O.K., respir aerul, apoi ii simt gustul, il mestec, il beau, ma imbat de mireasma lui, ma trezesc si iar beau... Sunt iarasi eu, acelasi si totusi altul nou. In fiice clipa ma innoiesc cu mine insumi. Imi place sa ma joc de-a va-ti-ascunselea, si ma pitesc in spatele meu crezand ca nu ma vede nimeni... Dar, iata ca am zarit o sclipire a sufletului care salasluieste in inima mea si m-am descoperit iarasi pe mine, cel cu inima plina pana la refuz si chiar dand pe afara de fericire, extaz al clipei unice pe care numai eu o simt, o vad, o mestec, ma imbat si ma trezesc. Oare va veni si acea clipa in care sa fiu ceea ce gandesc, sa ma transform instantaneu din floare in fluture, din roua in raza de soare, din adiere de vant in susur de izvor montan, din licurici stalucitor in petala de trandafir multicolor ? Da, eu sunt acolo unde gandesc. Eu imi transfer energia si parte din spirit pe acea sau acel lucru, fiinta, fenomen sau stare pe care doresc sa o implementez cu energia mea si sa-mi las amprenta vesnica in tot ce-mi face placere sa cunosc. Sa fiu parte din tot ce ma inconjoara, sa particip activ cu toata fiinta mea la scenariile uneori divine, alteori diabolice, si sa pot alege din fiecare peisaj ( precum albinuta alege polenul din fiecare floare), cate ceva semnificativ ce alcatuieste tabloul complet al totalitatii componentelor active din superba fiinta creata de Dumnezeu si pe care m-a lasat sa o modelez asa cum doresc. De cate ori ma gandesc la viata traita intens, clipa de clipa, imi vine sa tresalt de bucurie in fata altarului inaltat de divinitate, format de natura inconjuratoare cu tot ce cuprinde ea, si care prin complexitatea formelor si culorilor, dar si prin simplitate si decenta reuseste sa-mi trezeasca instantaneu sentimente unice de iubire neconditionata si daruire pentru a infaptui acea creatie extraordinara, zugravita in nenumarate imagini de geniile artei umane, aceea a "Marelui Templu Divin", creatie unica a Tatalui ceresc, care se reflecta in infinitele aspecte ale vietii precum piesele unui imens puzzel. In fiecare coltisor al universului a fost lasata amprenta perfectiunii, si prin intermediul fiintelor al caror spirit unic traseaza perpetum o directie ascensionala a evolutiei spirituale universale, se infaptuiesc minuni extraordinare prin fiecare nastere si "moarte" ( adica intoarcere la origini), reluind la infinit ciclul de purificare si autoperfectionare prin autodisciplina trasat de Creatorul a tot ce exista. Acea lege care guverneaza peste tot si peste toate, si care sta la baza "Marei Creatiuni", este Legea Iubirii Neconditionate.